Inteligențe multiple

de Daniela Tudor

Inteligența – un dar “primit“ sau “dezvoltat“?

Conform dicționarului limbii romane, „ INTELIGÉNȚĂ este capacitatea individului de a se adapta la împrejurări noi, de a sesiza relațiile esențiale și de a găsi o ieșire dintr-o anumită situație, de a rezolva probleme noi; în termeni comuni, o numim deșteptăciune “.

Termenul apare din vechime și este considerată o caracteristică exclusiv umană, care permite utilizarea experienței anterioare pentru a rezolva situații prezente noi.

Inteligența apare ca o calitate a întregii activități mintale, ca expresie a organizarii superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv – motivaționale și de voință. Pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele si operațiile tuturor celorlalte funcții psihice se formează o inteligență flexibilă și suplă.

Termenul de inteligență are o dublă accepțiune: pe de o parte de proces de asimilare și prelucrare a informațiilor variabile, în scopul unor adaptări optime, iar pe de altă parte, de aptitudine rezidând în structuri operaționale dotate cu anumite calități (complexitate, fluiditate, flexibilitate, productivitate), prin care se asigură eficiența comportamentului.

In sens general, se consideră că emisfera stângă este specializată în ordinea verbală și semantică, iar emisfera dreaptă deține funcțiile de manipulare a relațiilor spațiale și de configurare a imaginilor, așa încât se pot contura variante de inteligență cu dominanta logico-semantică sau spațio-imagistică.

Fiind un termen abstract, interpretările sunt diverse și uneori antagonice.

Socrate și Platon considerau că inteligența îi permite omului să înțeleagă ordinea lumii și îi conferă capacitatea de a se conduce pe sine însuși. Iar Budha milita pentru eliberarea omului de inteligență cu scopul de a ajunge la cea mai înaltă formă de fericire.

Pentru gândirea occidentală, inteligența este considerată a fi atributul esențial, fundamental al omului, cea care face din om ceea ce el este. Însă pentru gândirea orientală importanța inteligenței este redusă la minimum.

S-a constatat că uneori, persoanele dotate cu inteligentă mentală peste medie pot fi depășite la nivel adaptativ de persoane mai puțin abilitate cognitiv. Raspunsul se poate afla în teoria propusă de catre Dr. Howard Gardner referitoare la inteligențele multiple.

Profesor la Universitatea Harvard , Gardner a criticat noțiunea tradițională de inteligentă bazată pe IQ.

Cele șapte tipuri de inteligență au fost descrise în cartea “Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”. (“Cadrele Mentale: Teoria Inteligențelor Multiple”) iar ulterior au fost completate cu încă două, ultimul fiind cel mai controversat dintre ele: inteligența spirituală sau existențială.

Aceasta este aptitudinea marilor oratori, traineri, poeți, scriitori, umoriști. Cei cu inteligență auditivă au nevoie să audă în cap lumea din exteriorul lor. Cei care au acest tip de inteligență, învață mai ușor auzind informația sau vorbind decât în altă manieră.

Dezvoltarea acestei inteligențe se poate face prin studiul unei limbi străine, lectură și scris. Comunicarea verbală sistematică și complexă cu persoane din anturajul social duce la dezvoltarea acestei abilități.

Inteligența verbală și auditivă

Inteligența matematică

Aceasta este inteligența cifrelor, este gândirea logică și ordonată a fizicienilor și matematicienilor. Cel care are o astfel de inteligență învață cel mai ușor atunci cand i se prezintă cifre, când lucrurile au logică și se descurcă foarte bine cu simboluri și reprezentări grafice.

Dezvoltarea capacităților logice poate fi obținută prin rezolvarea unor jocuri de logică sau învățarea unui limbaj de programare.

Talentul artistic se bazează pe un tip de inteligență care se dezvoltă la cei sensibili la sunete, ritmuri, note și structuri muzicale, dar și la culori sau forme.

Pentru stimularea inteligenței artistice, este indicat să se mărească orizonturile muzicale, ascultand genuri cat mai diverse și exersând calitățile vocale.

Pictura, modelajul, sculptura, sunt activități utile pentru cei care doresc să-și dezvolte acest tip de inteligență.

Inteligența artistică

Inteligența vizuală și spațială

Persoanele care au inteligență spațială dezvoltată își pot imagina, pot întelege și pot reprezenta vizual cu mai multă ușurință concepte geometrice și spațiale.

Acest tip de inteligență poate fi descoperit în diferite forme, de la un simț al direcției dezvoltat până la o coordonare foarte bună a mișcărilor și o memorie vizuală deosebită.

Pentru a exersa aceste calități, se începe de la rezolvarea unor puzzle-uri, labirinturi și modelarea plastilinei până la construirea unor machete. Exercițiile de imaginație, prin vizualizarea mentală tridimensională a unor obiecte sau cladiri ajută la dezvoltarea acestui tip de inteligență.

Modul în care mișcările corpului sunt controlate și coordonate ține și el de un tip de inteligență. Atleții, actorii, chirurgii și piloții au aceste capacități dezvoltate cel mai mult.

Dansul, mersul pe bicicletă, sporturile sau yoga te pot ajuta să dezvolți capacitățile legate de inteligența kinestezică. Învățarea prin joc, utilizând aplicații practice cât mai multe, dezvoltă acest tip de inteligență.

Inteligența kinestezică

Inteligența interpersonală

Aceasta este latura necesară unui bun lider și se referă la capacitatea de a organiza și motiva oamenii, de a construi echipe și de a dezvolta relații pe termen lung.

Comunicarea este elementul cheie al acestui tip de inteligență, absolut necesară pentru a purta negocieri cu succes.

Pentru a dezvolta inteligența interpersonală, este necesar să se cunoască elementele comunicarii asertive și mai ales elementele ascultarii active.

Inteligența intrapersonală

Manifestată mai ales de către scriitori, filosofi, psihologi și teologi, inteligența intrapersonală este capacitatea de a-ți explora propriile emoții și motivații, într-un mod obiectiv. Este capacitatea de reflectare introspectivă și de înțelegere profundă a mediului psihic personal.

Pentru îmbunătățirea acestui tip de inteligență, este utilă experimentarea autocunoașterii – rezolvarea de teste de personalitate, analizarea propriilor gânduri, emoții și acțiuni. De asemenea, exercițiile de relaxare și meditație sunt utile pentru dezvoltarea inteligenței intrapersonale.

Cum spuneam la începutul acestui articol, mai apar două tipuri de inteligență care nu sunt regăsite în clasificarea inițială a lui Howard Gardner:

Inteligența naturistă

Talentul la grădinărit sau capacitatea de a comunica foarte bine cu animalele sau chiar de a le îmblânzi face parte din inteligența naturistă.

Pentru a crește sensibilitatea la natură este utilă orice activitate de grădinărit, chiar daca e vorba doar de îngrijirea câtorva ghivece. Aprofundarea cunoștințelor despre clasificarea speciilor de plante și animale, precum și apropierea de ele poate stimula aceste capacități.

Inteligența spirituală

Cea mai controversată dintre tipurile de inteligentă este cea spirituală sau existentială. Studiile medicale arată că rugaciunea și meditația îmbunătățesc comunicarea între părțile componente ale creierului, dar diminuează fluxul sanguin către lobii parietali, lucru ce duce la percepții subiective asupra timpului și spațiului.

Pentru a fi stimulată inteligența spirituală este necesară cunoașterea celor mai raspândite sisteme filosofice și religioase.

Deoarece trăim într-o epocă în care concurența este din ce în ce mai acerbă, cu toții ne dorim să ne dezvoltăm cat mai mult capacitățile native. Acumulăm cunoștințe și ne dezvoltăm abilitățile, totul pentru a face față cu succes provocarilor din mediul exterior.

Alte metode de îmbunătățire a funcțiilor mentale, oricare ar fi forma sub care se manifestă

Regim alimentar sănătos – consumul de pește gras, ulei de nuci, semințe de rapiță ne asigură o sursă bogată în Omega3 cu rol în dezvoltarea și întreținerea celulelor creierului și activitatea neuronilor.

Bananele și fructele uscate, ca sursă de vitamina B6 și de magneziu, stimulează producerea de serotonină, cu rol în apariția stării de bine.

Fructele roșii și fructele de padure conțin vitamina C, antioxidanți care ajută la lupta împotriva radicalilor liberi, îmbunătățește circulația sanguină, stimulând funcțiile cognitive.

Fructele de mare, pâinea integrală, algele, germenii de grâu sunt produse bogate în vitamina B12 și în proteine, cu rol de combatere a stressului, oboselii intelectuale și a dereglărilor nervoase .

Ouăle și carnea albă de pește conțin lecitină și fosfolipide care stimulează memoria și procesul de învățare.

Obiceiurile sănătoase contribuie deasemeni la stimularea nivelului inteligenței.

Micul dejun – echilibrează nivelul zahărului din sânge, ceea ce sporește numarul de nutrienți pentru creier, procurând nivelul de energie necesar activității intelectuale cotidiene.

Somnul este un element important care contribuie la menținerea și dezvoltarea funcțiilor cognitive. Privarea îndelungată de somn poate accelera moartea celulelor. Renunțarea la alcool este importantă deoarece studiile științifice au evidențiat că un consum excesiv de alcool reduce dimensiunea creierului.

Sportul ajută la creșterea nivelului de oxigenare celulară și stimulează funcția tuturor celulelor. Cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul și înotul.

Stimulare intelectuală prin cititul invers, scrisul în oglindă, învăţare și jocuri de gândire reprezintă catalizatori ai legăturilor neuronice și asocierilor mai „vioaie” a informaţiilor stocate pe creier.