Nu poți iubi o altă persoană, dacă nu te iubești pe tine însuți. Este un clișeu, dar tocmai de-asta e adevărat. Și nu poți pretinde celor din jur să te iubească, dacă tu nu te iubești. Și când folosesc sintagma ”iubire”, aici mă refer la: grijă, respect, determinare, bunătate.
Concentrarea pe tine însuți va genera optimism în perspectiva ta asupra vieții, pe măsură ce vei crește ca persoană. Prin urmare, vei căuta relații pozitive care să ofere valoare și sprijin. Nu vrei să fii în preajma negativității constante, unde ești târât în jos.
Când faci aceste investiții sănătoasă în tine, îi poți ajuta și pe cei din jur să se dezvolte și vei avea capacitatea de a construi relații sănătoase cu ei – familie, colegi, prieteni, vecini, iubită/soție, proprii copii.
Da, familiei tale, partenerului tău, prietenilor tăi le pasă de tine. Dar numai tu însuți știi cu adevărat ce vrei să faci, doar tu deții puterea de a crea posibilități în viața ta și ar trebui să fie responsabilitatea ta, nu a altcuiva.
Dacă ești (prea mult) dependent de alții, vei intra într-un joc al așteptării și, în cele din urmă, te vei limita. Iar asta se întâmplă, probabil, pentru că cei din jur se concentrează pe ei înșiși acordându-ți timp și atenție limitate, cum e și normal. Nu ei sunt de vină, ci dependența ta de ei. Deci, fii proactiv și nu reactiv. Tu controlezi unde vrei să ajungi în viață, nimeni altcineva.